Frunzele cad una cate una ....covoare colorate inghesuite in parcurile dragostilor de primavara zburdalnica sau pe aleile amurgului de viata dospita la focul sperantelor....e toamna tarzie..... amortita natura....pojghita de gheata subtire pe baltoacele sufletelor nelinistite.....melancolie bolnavicioasa respirata prin narile intepate de frigul dulceag amarui al mirosurilor de crizanteme batute de roua ce plange sa nu devina bruma....arome de ceaiuri parfumate cu amintiri colorate si invelite in hartia creponata a memoriei.
Dulceata de gutui aurii din gradinile mangaiate de Dumnezeu tinute in borcanele bunicelor, la ferestrele orizonturilor nemarginite, zambete prinse in zborul albatrosilor galagiosi printre batai de aripi ce aduc vanturi reci care ingheata frica in venele infinitului.
Doi indragostiti sfidand tremurul frigului, arzand in focul credintei unei iubiri secrete, saruturi furate cu gust de scortisoara printre clopoteii Feng-Shui miscati de suierul vantului razbunator ca trebuie sa fredoneze muzica zeitei Venus.....
.........utopia sufletelor....fericirea lacrimilor.......armonia culorilor tomnatice....colinele aramii.......vise reci in suflete calde....infinituri cucerite de sperante...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu